Alergii

Alergiile

Alergia este o reacție specifică a organismului la anumite substanțe, de altfel inofensive, din mediul nostru înconjurător ( așa numiții alergeni). Sistemul imunitar recunoaște alergenii drept substanțe străine și răspund la ele ca și cum ar fi agenții patogeni prin declanșarea unui  răspund imun. În contrast cu răspunsul imun normal,  o alergie este în mod evident excesivă și exagerată:

Prin medierea dată de diferite celule, se produc anticorpi specifici pentru alergeni. Acești anticorpi reacționează cu anumite structuri ale pielii și ale membranelor mucoase și declanșează eliberarea substanțelor mesager ( mediatori ). Cel mai important mediator al alergiei este histamina. Aceasta este responsabilă pentru multe reacții alergice ale corpului, cum ar fi mâncărimea, constricția căilor respiratorii sau permeabilitatea sporită a vaselor de sânge.

O alergie provoacă efecte neplăcute ( lăcrimare, rinoree, dificultăți in respirație diaree și reacții cutanate cum ar fi eczema, eritemul  și mâncărimea ), în special la nivelul  membranelor  mucoase ale ochilor, nasului, bronhiilor și intestinelor, precum și ale pielii.

Ce substanță poate provoaca o alergie?

În principiu, fiecare substanță din mediul înconjurător poate provoca o alergie :  plantele ( de exemplu polenul de iarbă ), produse de origine animală ( de exemplu veninul de albine, părul de animale, solzii de piele), dar și metalele ( de exemplu nichel) sau substanțele chimice( de exemplu conservanții) pot cauza o alergie. După un prim contact sistemul imunitar păstrează in memorie reacția. Deci, la un nou contact cu alergenul respectiv,  o altă reacție alergică se dezvoltă foarte repede.

 

 Ce tipuri de alergii există?

• Alergie alimentară – reacții la anumite ingrediente alimentare ( nuci, fructe de mare, mere , proteină din pui ....)

• Alergie la medicamente – reacții la anumite produse farmaceutice ( de exemplu, penicilină )

• Alergie la veninul insectelor – după mușcăturile de insecte ( de exemplu înțepăturile de albine și viespi)

• Alergia de contact – după contactul pielii cu alergenii ( de exemplu nichel sau cosmetice, păr de animale)

 

Ce manifestări ale alergiilor sunt deosebit de frecvente?

Rinita alergică ( febra fânului ) este un tip comun de alergie la proteinele anumitor polenuri provenite de la iarbă, copaci, ierburi și acarieni. Alergia se manifestă în cea mai mare parte la nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator, ale nasului și ale ochilor.

Dermatita atopică / neurodermatita este o afecțiune cronică eczematoasă a pielii cauzată de o reacție crescută la iritanți externi și interni ( constituționali) . Se manifestă sub forma unei inflamații. Pacienții suferă adesea de astm alergic și/ sau de febră de fân. În plus, mulți pacienți au alergii alimentare care provoacă reacții cutanate.

Astmul alergic se dezvoltă în legătură cu anumiți factori declanșatori  ( de exemplu păr de animale , deșeuri de acarieni, polen de copaci sau de iarbă, mucegai ...). În timpul reacției alergice, mucoasa bronșică se umflă. Se produce mai mult mucus și se obstruează căile respiratorii. Simptomele tipice sunt apariția tusei, dificultăți în respirație și senzația de apăsare a toracelui.

Prin erupție cutanată ( urticarie) sau eritem, medicii înțeleg o erupție pe piele care se dezvoltă brusc și este asociată cel mai adesea cu mâncărime sau usturime severă și se simte/aseamănă ca după contactul cu urzici înțepătoare. O urticarie poate fi cauzată de o varietate de iritanți ( iritanți alergici , inflamatorii sau fizici)

 

Medicii specialiști ( Medicii  alergologi ) diferențiază 4 tipuri diferite de alergii:

Alergiile de tip I ( alergii de tip imediat) sunt foarte frecvente și sunt cel mai adesea declanșate de componentele proteinelor. Exemplele clinice sunt febra fânului, astmul, alergiile alimentare și alergiile la veninul insectelor. Cea mai severă manifestare a unei reacții alergice de tip I este șocul alergic ( șocul anafilactic) care, cel mai adesea afectează în același timp mai multe sisteme de organe și poate duce, dacă este lăsat netratat,  la deces în doar câteva minute , totuși această situație este rară.

O alergie de tip II ( alergie de tip citotoxic ) este un tip foarte rar de alergie care, de exemplu, poate afecta celulele sanguine. Declanșatoarele potențiale  de alergii de tip II pot fi produsele farmaceutice.

O alergie de tip III este cauzată de anticorpi care se  leagă de componentele dizolvate în sânge. Acesta are ca rezultat agregate mai mari care se formează pe pereții vasculari și care pot provoca o reacție inflamatorie.

Pe piele, alergia se manifestă sub forma unei reacții cutanate alergice ( erupție cutanată , exantem), ca pete mici, prurit, ca puncte roșii pe piele.

Alergia de tip IV ( alergia de tip tardiv) este singurul tip de alergie în cazul în care anticorpii sensibilizați atacă direct alergenii. Alergenii tipici de tip IV sunt metalele sau substanțele chimice. Din punct de clinic, o alergie de tip IV se manifestă ca o eczemă de contact ( eritem, mâncărime, erupție cutanată).

 

Când și cum se manifestă o alergie?

Simptomele unei alergii persistă atâta timp cât alergenul este prezent în organism. Tipul de simptome alergice nu depinde de alergen, ci de tipul de alergie de bază ( tip I, II, III sau IV). De asemenea, tipul de alergie determină momentul apariției primelor simptome ale unei alergii. Acestea se pot dezvolta imediat ( reacție imediată), ore mai târziu ( reacție de tip întârziat-imediat) sau chiar zile mai târziu ( reacție târzie). Reacțiile fizice ale unei alergii pot provoca probleme topice ( locale ) precum și disconfort generalizat.

Simptomele locale ale unei alergii se manifestă în cea mai mare parte în zona unde au intrat în contact cu alergenul, de exemplu:

  • membranele mucoase ale tractului respirator cu strănut, răceală, sau dificultăți în respirație
  • membranele mucoase ale ochilor cu mâncărimea sau lăcrimarea ochilor
  • membranele mucoase ale tractului gastro-intestinal cu vărsături sau diaree, sau
  • pielea cu prurit , eritem, urticarie sau erupții cutanate

Simptomele generale ale unei alergii se pot manifesta la nivelul întregului  corp, dacă substanța care declanșează alergia este distribuită în organism prin sânge ( de exemplu, în cazul unei alergii la înțepături de albine sau de viespi). Sistemul cardiovascular este afectat, în special, deoarece ritmul cardiac crește și tensiunea arterială scade.

Insuficiența respiratorie, probleme grave de circulație, tahicardia și erupția cutanată pot fi simptome ale unui șoc alergic. Contactați întotdeauna un medic de urgență atunci când observați posibile semne.

 

Cum este diagnosticată o alergie?

O alergie este diagnosticată de un medic alergolog.

Discuția medic-pacient servește drept bază pentru testele ulterioare. Medicul va afla dacă și care sunt alergiile care există în familie (părinți, frați, copii) sau care s-au manifestat în trecut la pacient. O opțiune pentru reducerea cauzelor este păstrarea unui jurnal de alergii.

În funcție de cauză și de medic, se folosesc diferite teste ( Testul prick, testul intradermic, testul prin zgâriere și testul prin frecare). Probele de alergeni posibili se aplică, zgârie sau se injectează în piele în timpul procesului, în funcție de metoda de testare. Atunci când există o reacție pozitivă, în acea zonă se dezvoltă pustule sau umflătură.  În plus, un laborator poate testa o mostră de sânge pentru prezența anticorpilor alergici specifici.

 

Cum se tratează o alergie?

Profilaxia alergiilor

Cea mai bună metodă pentru prevenirea unei alergii este așa- numita ʺ evitarea alergenilor ʺ, ceea ce înseamnă că orice contact cu un alergen este evitat. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai în cazuri rare. Exemplele clasice sunt părul de animale și alergiile alimentare.

Hiposensibilizarea pentru alergii

Terapia imună specifică (SIT), denumită și hiposensibilizare, vizează influențarea răspunsului organismului la cauza alergiei într-un mod controlat. Pacientului i se administrează lent cantități crescătoare de alergeni. Sistemul imunitar se poate obișnui cu substanța și astfel învață să tolereze alergenul exogen ( de ex. veninul  de albine sau de viespe).

Tratamentul  simptomatic al  alergiilor

Cele mai multe alergii sunt tratate cu medicamente care ameliorează sau împiedică apariția simptomelor legate de alergii, dar nu pot vindeca alergia. În funcție de tipul și gravitatea acuzelor, aceste așa-numite ʺanti histamineʺ sunt administrate în diferite forme de administrare (tablete, sprayuri nazale, sprayuri astmatice, picături pentru ochi, creme, unguente și injecții) și la intervale diferite ( acut, profilactic, continuu).

Substanțele active  utilizate pentru tratamentul sistematic al alergiilor sunt

  • Antihistaminice, de ex. difenhidramina, loratadina
  • Stabilizatoare de celule mastocitare, de ex. acid cromoglicidic
  • Β2-simptomimetice, de ex. salbutamol
  • Antagoniști ai receptorilor de leucotrienă pentru astm, de ex. montelukastul
  • Teofilina pentru astm
  • Imunomodulatori (pimecrolimus si tacrolimus) pentru dermatita atopică
  • Cortizolul
  • Imunosupresoare pentru cazuri foarte severe (ciclosporină A)
  •  Anticorp monoclonal uman omalizumab pentru astmul alergic sever

Cazurile severe de alergie ( cum ar fi șocul anafilactic) sunt amenințătoare pentru viață și necesită asistență medicală de urgență ( de exemplu alergii la veninul insectelor) le pot fi prescrise injecții cu adrenalină pe care ar trebui să le aibă cu ei în caz de  urgență.

 

Rețineți: Acest text este pentru informația dumneavoastră generală. Vă rugăm să nu vă diagnosticați singur: consultați un medic în cazul unor întrebări sau acuze. El / ea este singurul care evaluează corect simptomele pe baza experienței sale clinice și poate stabili pașii de diagnosticare după cum este necesar.